Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Unul dintre cele mai controversate cazuri juridice ale ultimului deceniu, speța ICSID din 2013, în care România a fost obligată să plătească despăgubiri investitorilor suedezi Ioan Micula și Viorel Micula, ascunde o serie de decizii interne care au complicat situația și au generat costuri suplimentare uriașe pentru stat. Conform documentelor și declarațiilor oficiale, statul român, reprezentat de funcționari, a ales să nu execute hotărârea arbitrală definitivă, preferând o cale care a implicat chiar intervenția Comisiei Europene împotriva propriului interes național.
În 2013, tribunalul arbitral ICSID al Băncii Mondiale a decis ca România să plătească investitorilor suedezi peste 376 milioane de lei, plus dobânzi acumulate, pentru eliminarea unilaterală, în 2005, a unor facilități economice acordate într-o zonă defavorizată unde aceștia au investit capital important și au creat mii de locuri de muncă. România s-a angajat prin Convenția ICSID, ratificată încă din 1975, să respecte astfel de decizii obligatorii la nivel internațional.
Cu toate acestea, în loc să execute plata imediat, funcționarii statului român au inițiat un proces administrativ opac pentru a amâna punerea în aplicare a hotărârii. Acest demers a împiedicat achitarea despăgubirilor și a generat dobânzi suplimentare considerabile. Procedura adoptată contrastează cu alte cazuri similare, în care statul a respectat hotărârile arbitrale fără întârzieri.
Mai mult, oficialii români au mers mai departe și au cerut sprijinul Comisiei Europene pentru a evita plata despăgubirilor, solicitând o anchetă privind posibilul caracter de ajutor de stat al sumei datorate. Această decizie a deschis un conflict juridic, politic și diplomatic în care România a ajuns sancționată și supusă unei presiuni suplimentare, inițiate de propriii săi reprezentanți.
Comisia Europeană, care protejează interesele Uniunii, nu ale statelor membre, a tratat cazul într-un mod care nu a fost în beneficiul României, ci al pieței interne. Acest pas a atras costuri suplimentare enorme pentru bugetul țării, inclusiv sancțiuni și cheltuieli judiciare pentru proceduri care ar fi putut fi evitate dacă hotărârea ICSID ar fi fost executată prompt.
Deși prejudiciile generate sunt considerabile și încă în creștere, niciun demers public nu se concentrează pe identificarea și trimiterea în responsabilitate a funcționarilor care au ales să blocheze aplicarea unei hotărâri internaționale definitive. România a fost, în esență, victima propriilor decizii administrative și nu a hotărârii ICSID sau a unor presiuni externe.
Decizia Comisiei Europene nu modifică caracterul executoriu al hotărârii ICSID, iar un eventual verdict nefavorabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene va confirma doar încălcarea legislației privind ajutoarele de stat. Este necesar ca răspunsurile privind această criză să vină din București, iar problemele cauzate de aceste acțiuni interne să fie asumate pentru a restabili ordinea juridică și stabilitatea economică a statului.
Începând cu 1 iunie 2023, salariile de bază pentru personalul din familia ocupațională de funcții bugetare „ADMINISTRAȚIE” vor fi stabilite conform legii salarizării din 2017, pentru anul 2022. Anunțul a fost făcut în conformitate cu Legea-cadru nr.153/2017, care reglementează salariile personalului plătit din fonduri publice.
Conform informațiilor de pe realitateadeharghita.net, condițiile meteorologice favorabile au ajutat la începerea lucrărilor de reparații pe străzile din municipiul Miercurea-Ciuc. Plombarea străzilor a demarat deja, iar echipele sunt pregătite să realizeze lucrări de reparații majore.
Consiliul Județean Harghita a avut o întâlnire ordinară în care s-au discutat investițiile esențiale pentru Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc. Potrivit surselor, au fost analizate asocierea cu Compania Națională de Investiții (CNI) pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și derularea proiectelor europene.
Reprezentanții Consiliului Județean Harghita au făcut un anunț important pentru comunitatea locală. Aceștia au publicat, în premieră la nivel național, primul anunț de participare la o licitație publică deschisă.