Muzica populară din România a început să integreze tot mai des teme legate de jocurile de noroc, desfășurându-se pe platforme precum TikTok. Piesele artistice, cum ar fi cele ale lui Tzanca Uraganu și Nicușor, promovează un mesaj subtil despre câștiguri rapide și divertisment asociat cu cazinourile, conform graiulsalajului.ro. Această tendință stârnește o discuție importantă asupra impactului pe care îl au aceste influențe asupra tinerilor.
👉 Prezența referințelor la jocurile de noroc în versuri
Artiștii dedicați tinerilor, precum Nicușor și Tzanca Uraganu, introduc frecvent referințe la jocurile de noroc în versurile lor. De exemplu, Nicușor cântă: „Ziua fac bani angro, seara-i pun la cazino”, ceea ce sugerează o asociere între distracție și câștiguri rapide. Aceasta promovează o percepție de normalitate și glamură în jurul jocurilor de noroc, normalizându-le ca fiind parte din viața cotidiană, mai ales pentru generația tânără.
Psihologii avertizează că această „normalizare prin repetiție” are efecte pe termen lung asupra mentalității tinerilor. Versuri ca „sparg aparatele, m-au luat miliardele” îi învață pe tineri că riscul este unul asumat, încurajând o atitudine de neglijență față de consecințele financiare ale jocurilor de noroc.
👉 Perspectiva manelelor asupra jocurilor de noroc
În muzica de tip manea, se pot observa diverse perspective asupra jocurilor de noroc. Deși unele piese, precum „Pacanele, pacanele” de Cocos de la Călărași, evidențiază dezavantajele și drama, ele sunt încă extrem de populare. Mesajul îmbină umorul cu suferința, generând empatie și validând experiențele negative prin popularitate. Astfel, joaca devine o parte integrantă a experienței culturale a tinerilor.
Astfel, evenimentele cotidiene, cum ar fi majoratul, sunt acompaniate de melodii care sugerează riscuri și câștiguri. Atitudinea relaxată față de aceste subiecte face ca comportamentele legate de jocurile de noroc să pară mai accesibile și mai puțin periculoase, întărite de dinamicile sociale și de presiunea grupului.
