Aproape În Fiecare Zi, Un Copil Român Devine Victima Traficului de Persoane

București, România - Un nou studiu realizat de organizația globală Justice and Care România, în colaborare cu o echipă de cercetători de la University of Greenwich, Old Royal Naval College, scoate la iveală detalii alarmante privind traficul de persoane în România. Conform datelor colectate între decembrie 2023 și iunie 2024, aproape zilnic un copil român devine victimă a acestui fenomen cutremurător.

Profilul Victimelor

"Copilul victimă este fată, cu vârsta medie cuprinsă între 14-15 ani, și provine din mediul rural. Face parte dintr-o familie mono sau biparentală, cu un nivel de trai scăzut, dar nu neapărat de tip sărăcie extremă. Se distinge prin hipersexualizare comportamentală și vestimentară, pe care părinții, de regulă, o acceptă și o confundă cu maturizarea. Utilizează tehnologia digitală (de regulă smartphone) și rețelele de socializare," se arată în studiu.

Familia și Comunitatea

În ceea ce privește familia victimelor, cercetarea contrazice opiniile anterioare potrivit cărora majoritatea copiilor traficați provin din familiile în care părinții au plecat în străinătate sau din sistemul de protecție a copilului. "Familia este de regulă mono sau biparentală, cu unul sau mai mulți copii. Nivelul de trai este scăzut, dar nu neapărat de sărăcie extremă, manifestându-se o incapacitate a părinților de a stabili relații de comunicare și încredere cu copiii."

Studiul subliniază că ignorarea problemei de către părinți este frecventă, aceștia manifestând indiferență față de locul unde pleacă și ce face copilul, în schimbul unor perspective financiare. În multe cazuri, copilul devine o sursă de venit, acceptată de familie.

"Perspectiva obținerii de venituri de către minore este suficientă pentru acceptarea de către familie a exploatării și a traficului. Astfel, rolul de suport și supraveghere al familiei dispare. Se produce în consecință o normalizare a devianței în interiorul familiei, iar relația dintre familie și copii este guvernată de amoralitate."

Comunitatea predominant rurală în care traficul de copii este prevalentă, este caracterizată prin lipsa unui "busole morale". Cercetarea arată că acest mediu este marcat de lipsa unui comportament pro-social sau proactiv și de o neîncredere cronică în autoritățile locale, pe fondul incapacității administrative și lipsei de reacție.

Implicarea Autorităților

O altă concluzie a studiului evidențiază nivelurile multiple de prevenire și protecție a copiilor, de la autorități centrale la familie, dar în realitate, primul nivel eficient este la nivel județean.

"Copilul vulnerabil nu are în proximitatea sa vreo formă de sprijin direct familial, comunitar sau instituțional. Mediile de protecție și sprijin imediat nu își îndeplinesc funcțiile, ci în multe cazuri facilitează sau chiar reprezintă riscul de traficare."

Cercetătorii avertizează că în condițiile normalizării devianței și a generalizării accesului la tehnologia digitală, prevalența recrutării și exploatării online va crește. În județele sărace, traficul de copii este perceput ca un mijloc de a prospera, în timp ce în județele mai prospere incidența acestui fenomen scade.

Studiul amintește că, potrivit datelor oficiale, în ultimii cinci ani, 1.525 de copii au devenit victime ale traficantilor de persoane, copiii reprezentând aproximativ 50% din totalul victimelor traficului de persoane din România. Peste 90% dintre aceștia sunt fete și provin din mediul rural.

Concluzie

Cercetarea realizată de Justice and Care România și University of Greenwich oferă o imagine clară și detaliată asupra unei probleme extrem de grave, care necesită intervenție urgentă și eficientă. Evidențiază, de asemenea, necesitatea implicării tuturor nivelurilor autoritare și sociale pentru a combate acest fenomen care afectează cei mai vulnerabili membri ai societății noastre.