Câți români se află „în risc de sărăcie” conform ultimelor date oficiale. Cele mai afectate zone din România
Inapoi

Câți români se află „în risc de sărăcie” conform ultimelor date oficiale. Cele mai afectate zone din România

Postat pe 30 Jun 2025

Update cu 1 lună în urmă

Timp de citire: 13 minute

Articol scris de: Cristina Preda

Image Description
Nationale
Numărul persoanelor aflate „în risc de sărăcie” este în scădere conform cifrelor furnizate de INS. Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie s-a ridicat, în anul 2024, la 3,595 milioane de persoane, mai puţine cu 375.000 de persoane faţă de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), potrivit cărora aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, scrie News.ro. „19% din populaţia rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent; peste 1 din 6 (17,2%) persoane a fost afectată de deprivare materială şi socială severă; 615.000 persoane de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii”, arată datele INS. Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul precedent. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3.595.000 persoane, mai puţine cu 375.000 persoane faţă de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%. Rata sărăciei pe sexe a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaţilor (19% faţă de 18,9%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) şi a celor de 18-24 ani (22,2%). Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi. Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, două cincimi din populaţie (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative3 şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 43,6%. Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2024, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul anterior. Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a fost în anul 2024 de 3.266.000 persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), faţă de bărbaţi (47,1%.) Deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. În anul 2024, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) şi la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (19,6%). În anul 2024, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% faţă de 5,2%). Distribuţia pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2024 cu 89.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor cu 1,4 puncte procentuale (5% dintre femei, faţă de 3,6% dintre bărbaţi). Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane. Faţă de anul 2023, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbaţii (28,4% dintre femei şi 27,4% dintre bărbaţi). Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2024, mai mare la persoanele de 0-17 ani (33,8%) şi la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,3%) şi mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (22,9%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%. În anul 2024, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani şi peste, 17,3% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 37,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,5%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (30,4%). Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2024, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (50,9%), urmată de cea a gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii (37,2%) şi a gospodăriilor monoparentale, cu o incidenţă de 36,5%. În cazul gospodăriilor fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi, cea mai mare incidenţă s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (34,7%), comparativ cu 17,6% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi. Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (12%). Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus. Din cele 5,3 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.595.000 persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situaţii. Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele trei situaţii. Astfel, aproximativ 1.789.000 persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte două situaţii, în deprivare materială şi socială severă şi nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.596.000 persoane erau numai deprivate material şi social sever şi 82.000 persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situaţii. Privind la intersecţia a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1.294.000 persoane se aflau în risc de sărăcie şi erau deprivate material şi social sever, 157.000 persoane se aflau în risc de sărăcie şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puţine persoane, 21.000 persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii şi erau deprivate material şi social sever. Aproximativ 355.000 persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situaţii: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială şi socială severă şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din harghita

-
-

11:18

Numărul prestatorilor casnici din Harghita rămâne scăzut

În județul Harghita, numărul persoanelor care s-au înregistrat pe platforma destinată tichetele de activități casnice este în continuare redus, conform datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Harghita. Doar 38 de persoane fizice și 2 persoane juridice au finalizat procesul de înregistrare, iar la sfârșitul lunii trecute existau 30 de prestatori activi. Pe lângă acestea, beneficiarii au achiziționat 4.716 tichete de activități casnice, dintre care 3.340 au
Image Description

11:01

Duminică, la Miercurea-Ciuc:Eveniment special organizat pe strada Harghita, în zona industrială

După aproximativ doi ani de lucrări, săptămâna trecută a fost făcută recepţia oficială a străzii Harghita, porţiunea din zona industrială, iar acest moment va fi marcat de către Primăria Miercurea-Ciuc printr-un „picnic”, cum a fost intitulat. Korodi Attila, primarul municipiului, afirma în cadrul unei conferinţe de presă că duminică se va face un „picnic al comunităţii (…) o mică sărbătoare pentru antreprenorii, pentru companiile care activează în zona industrială vest,
Image Description

10:52

Consiliul Județean Harghita aprobă sume importante pentru dezvoltarea localităților

Consiliul Județean Harghita a aprobat, în ședința ordinară de marți, alocarea a 4.049.900 lei către localitățile cu populație preponderent românească. Fondurile provin dintr-o cotă de 6% din impozitul pe venit pentru anul 2025, conform informatiahr.ro. Municipiul Toplița va beneficia de o sumă totală de 1.300.000 lei, dintre care 1.239.000 lei sunt alocați pentru proiectul „Înfiițare rețea de distribuție gaze naturale”, iar 61.000 lei pentru „Reabilitare centrală termică cartier Cerbul și schimbare
Image Description

10:34

Ramnicu Valcea a găzduit Campionatul Național de Karate Shotokan

La sfârșitul săptămânii trecute, Ramnicu Valcea a organizat Campionatul Național de Karate Shotokan, un eveniment de amploare la care au participat aproape o mie de sportivi. Conform informațiilor publicate pe site-ul informatiahr.ro, printre cluburile participante s-a numărat și CS Shodan Toplita, care a obținut rezultate remarcabile. Sportivii de la CS Shodan Toplita au reușit să câștige 3 titluri naționale și au înregistrat nu mai puțin de 18 clasări pe podium. Elena
Image Description

20:16

Incendiu la o hala de productie din Odorheiu Secuiesc

Un incendiu a izbucnit marți la un utilaj dintr-o hala de producție a metalelor neferoase, situată pe strada Nicolae Bălcescu în municipiul Odorheiu Secuiesc. Potrivit ISU "Oltul" Harghita, pompierii de la Detașamentul Odorheiu Secuiesc au intervenit rapid cu două autospeciale pentru stingerea incendiului. Flăcările s-au extins la întreaga cabină a macaralei, aflată la aproximativ 5 metri de sol, fixată pe o grindă de beton. Intervenția a fost eficientă, iar incendiul a
Image Description

Recente din Romania

-
-

09:15

- Ilfov - Exercițiu de mobilizare pentru rezerviști în București și Ilfov în octombrie 2025

Exercițiu de mobilizare pentru rezerviști în București și Ilfov în octombrie 2025 Statul Major al Apărării (SMA) organizează între 12 și 20 octombrie 2025 un exercițiu de evaluare a rezervelor de mobilizare în municipiul București și în județul Ilfov. Potrivit informațiilor, aceste activități sunt parte a unui program periodic de antrenament, care are ca scop verificarea pregătirii și dotării unităților militare, precum și consolidarea relației și coeziunii între militari în activitate
Image Description

09:15

- Constanta - Programul turistic pentru litoralul românesc, disponibil și pentru sezonul de toamnă

Programul lansat în 2002, destinat în special pensionarilor, studenților și persoanelor cu venituri modeste, s-a extins rapid și este acum accesibil tuturor celor care rezervă din timp. Principiul rămâne același: „primul venit - primul servit”. Potrivit unui purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Traian Badulescu, programul nu mai este doar un avantaj social, ci o oportunitate pentru mii de turiști de a se bucura de
Image Description

09:14

- Caras - Incertitudine în privința construirii noului spital județean la Reșița

Proiectul de construire a unui nou spital județean de urgență la Reșița rămâne în așteptare, în ciuda discuțiilor avansate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent că decizia privind finanțarea proiectului va fi luată abia în luna octombrie 2025. Potrivit declarațiilor sale, nu există încă claritate cu privire la alocarea fondurilor necesare pentru realizarea acestei investiții majore. În același timp, Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, menționează că sunt rezervări serioase
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
harghita WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Simona Stan

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul harghita
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete