Populismul: principalul risc pentru România în fața căruia publicul nu a reacționat În viziunea fostului președinte, acest fenomen a afectat atât partidele politice cât și electoratul, care a început să voteze în funcție de "cine e dispus să dea mai mult" și nu de "cine e capabil să facă mai mult". Iliescu a atras atenția asupra faptului că unii politicieni au confundat ajutorul social pentru categoriile vulnerabile cu "arta sforarilor politici, care seduc electoratul și se duc la final de mandat, fără a face nimic din ceea ce au promis". Fenomenul populismului a dus în final la "mai multe taxe, inflație mai mare și polarizări mai profunde", a susținut Iliescu. Fostul președinte a subliniat că în această luptă politică pentru popularitate, țara noastră "îi lipsește un profil identitar" care să o ajute să depășească acest fenomen. Iliescu a explicat că prin "profil identitar" nu trebuie înțeles trecutul comunist al țării noastre, ci mai degrabă identitatea pe care o poate obține România ca țară postcomunistă. "Atunci când unora nu le place postdecembrismul, trebuie să găsim un brand de țară care să ofere un profil identitar diferit de România ieșită din comunism acum 30 de ani", a clarificat fostul președinte. Expertul avertizează că absența voinței politice de a conduce țara atât în sens economic, cât și în sens identitar, va avea un preț pe termen lung pentru democrație. De aceea, e nevoie de o rarificare a terminologiei publice, care va face posibilă o analiză sănătoasă și clară a rolului pe care președinții, guvernele și parlamentele îl au în societate. Un dialog între fostul președinte Ion Iliescu și specialistul în politici publice Ionuț Vulpescu, realizat în colaborare cu Institutul European pentru Democrație Directă.