Potrivit legii pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, duminica, pe 15 septembrie, vor avea loc alegerile prezidențiale. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat această lege, care are ca scop organizarea alegerilor prezidențiale cu cel mult trei luni înainte de încheierea mandatului său. În luna martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea deputaţilor USR şi a Forţei Dreptei privind legea pentru devansarea alegerilor prezidenţiale, considerând-o neîntemeiată. Potrivit judecătorilor CCR, această lege nu afectează dreptul electoral, ci doar redimensionează intervalul de timp în care se stabilește data alegerilor. Deputații USR și Forța Dreptei acuzau că proiectul de lege a fost adoptat de către PSD, PNL și UDMR cu încălcarea principiilor democratice. Ei susțineau că această lege este menită să favorizeze partidele de la putere, iar alegerile prezidențiale ar trebui să aibă loc în același timp cu cele generale. Pe 5 martie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat un alt proiect de lege al UDMR care prevede modificarea datei alegerilor pentru Preşedintele României. Potrivit acestui proiect, alegerile prezidențiale vor avea loc cu cel mult trei luni înainte de încheierea mandatului de președinte. Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a anunţat că alegerile prezidenţiale vor avea loc în două etape – pe 15 și 29 septembrie. În plus, el a confirmat că alegerile generale vor avea loc pe 8 decembrie, așa cum prevede proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților. Aceste decizii stârnesc deja controverse în rândul opoziției, care acuză PSD de un comportament nedemocratic și de influențarea alegerilor în favoarea lor.