Episcopul Ignatie al Hușilor vorbește despre adevăr și minciună în contextul sărbătorii Crăciunului

În mesajul său prilejuit de Crăciun, Episcopul Ignatie al Hușilor subliniază importanța adevărului întrupat în persoana Pruncului Iisus și critică răspândirea minciunii și calomniilor în societate. El arată cum nașterea lui Hristos aduce lumină și bucurie sufletească, dar avertizează asupra efectelor deformării adevărului, comparându-l cu figura negativă a regelui Irod cel Mare, simbol al „ereii post-adevăr”.

👉 Nașterea Pruncului Iisus relevă adevărul veșnic

Episcopul Ignatie evidențiază că, prin nașterea Pruncului Iisus, se descoperă adevărul veșnic în întreaga sa plenitudine. El precizează că „Numai în minunata Persoană a Dumnezeului-Om, Hristos s-a descoperit întreg adevărul veşnic, fără nici o lipsă”, iar nașterea Domnului reprezintă „primăvara bucuriei” și o „înnoire” a firii umane pentru a o salva de „rătăcirea iernii” spirituale.

Hristos este prezentat ca singurul „Adevăr absolut întrupat ca Om”, care modelează viața creștină și servește drept antidot atât pentru relativism, cât și pentru tendințe negative precum scientismul sau hedonismul. Astfel, sărbătoarea Crăciunului celebrează nu doar omenescul, ci și „naşterea ca Om a Persoanei-Adevăr absolut”.

👉 Regele Irod exemplifică minciuna și relativizarea adevărului

În mesajul său, Episcopul Ignatie îl identifică pe Irod cel Mare drept exemplul emblematic al celor care distorsionează adevărul, fiind „patronul celor care propun propriul «adevăr» neglijând adevărul obiectiv”. Fiind obsedat de putere și „liniștea” egoistă, Irod recurge la minciună și viclenie pentru a-și păstra dominația, planificând uciderea Pruncului Iisus din frica că un „viitor împărat” i-ar amenința tronul.

Episcopul subliniază faptul că aceleași practici de calomnie și manipulare se regăsesc și în societatea contemporană, unde minciuna este alimentată de dorința de politică și de celebritate. Aceasta are „chipul perfect” în calomnie, iar „diavolul nu iubeşte pentru că se iubeşte numai pe sine”, o trăsătură pe care o regăsim în comportamentul mincinos al lui Irod și al „apostolilor” săi din zilele noastre.

În încheiere, Episcopul Ignatie face apel ca fiecare credincios să fie „om iubitor de adevăr”, să îmbrățișeze Pruncul Iisus ca Persoana-Adevăr care eliberează de „vraja minciunii, a calomniei și a amăgirii păcatului”. El avertizează că ocolirea adevărului aduce moarte sufletească, iar calomnia și minciuna devin „ingredientele” unui declin moral.

Îndemnul său este să ne îndepărtăm de egoism, să ne dăruim semenilor cu iubire și iertare, și să cultivăm o viață în care Adevărul să fie lumină și libertate. Astfel, sărbătoarea Crăciunului devine o reafirmare a nevoii sacre de adevăr în sufletul și societatea noastră.