Președintele american Donald Trump a fixat Ziua Recunoștinței, următoarea joi, drept termen limită pentru ca Ucraina să accepte propunerea sa de plan de pace, menit să încheie războiul cu Rusia. La rândul său, Vladimir Putin susține că planul poate fi o bază pentru încheierea conflictului, însă avertizează că Moscova va extinde controlul teritorial dacă Kievul îl respinge.
Fostul președinte american Donald Trump a spus că este rezonabil ca Ucraina să răspundă până joi, când SUA marchează Ziua Recunoștinței, în legătură cu planul său de pace pentru războiul cu Rusia. El a afirmat că „joia viitoare este un termen potrivit” pentru o decizie în acest sens.
Washingtonul face presiuni asupra Kievului pentru a accepta un plan de pace care implică cedarea unor teritorii deținute de Ucraina și interzice aderarea acesteia la NATO. Documentul, elaborat împreună cu oficiali ruși, ridică îngrijorări în Europa privind lipsa garanțiilor de securitate care să prevină viitoare atacuri ale Rusiei.
Statele Unite au prezentat președintelui Volodimir Zelenski un plan în 28 de puncte care include o garanție solidă de securitate pentru Ucraina, bazată pe principiul securității colective, similar articolului 5 al Tratatului NATO. Documentul subliniază că un atac rusesc ar fi considerat o amenințare la adresa păcii transatlantice.
Ruptura dintre Donald Trump și Marjorie Taylor Greene reprezintă doar cel mai recent episod dintr-un tipar vechi în politica fostului președinte. Cei apropiați ai săi descoperă adesea că loialitatea nu le asigură o carieră politică sigură pe termen lung.
Vineri, Slovenia a lansat un program dedicat nomazilor digitali veniți din țări terțe, adică persoane din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European. Aceștia pot obține o viză de ședere temporară de până la un an și permise pentru reîntregirea rapidă a familiei.
Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean după ce a fost făcut public planul de pace propus de Putin și Trump. Într-un discurs de zece minute, liderul de la Kiev a descris situația ca o „alegere imposibilă”: „Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener esențial”.
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a anunțat lansarea cărții „Jurnalul unui deținut”, ce va apărea pe 10 decembrie. Volumul de 216 pagini descrie în detaliu cele 20 de zile petrecute de Sarkozy în închisoarea La Santé.
În Franța s-a declanșat un scandal după ce șeful Statului Major, generalul Fabien Mandon, a afirmat că națiunea trebuie să accepte ideea pierderii tinerilor soldați în cazul unui conflict militar cu Rusia. El a precizat că se referă la militarii între 18 și 27 de ani, nu la minori, dar a subliniat importanța acceptării durerii pentru păstrarea modului de viață al țării.
Grecia a intrat în vizorul Rusiei după ce a semnat un acord cu Ucraina pentru co-producerea dronelor maritime, care urmează să fie folosite de forțele navale ale ambelor țări. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au oficializat parteneriatul pe 17 noiembrie.
Organizatorii Eurovision au decis să schimbe regulile votului și promovării, după disputele generate de rezultatul ediției din 2025, când Israel a câștigat votul publicului, dar a terminat pe locul al doilea în clasamentul final. Schimbările vin ca răspuns la îngrijorările unor țări legate de corectitudinea sistemului și de campaniile promoționale externe.
Un jurnalist de investigație din Croația a depus o plângere la procuratura din Milano împotriva președintelui sârb Aleksandar Vučić, acuzându-l de implicare în „Safari Sarajevo”, o operațiune în care lunetiști străini ar fi ucis civili în timpul asediului din Sarajevo din anii 1990.