Update 9 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Pe 15 ianuarie, România celebrează 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet al națiunii. Conform informațiilor publicate pe site-ul informatiahr.ro, această dată a fost consacrată ca o sărbătoare a Culturii Naționale, omagiind creația eminesciană.
Mihai Eminescu s-a născut într-o familie modestă din Moldova, fiind al șaptelea fiu al caminarului Gheorghe Eminovici. De-a lungul vieții sale, a demonstrat o inteligență remarcabilă și un talent literar deosebit, publicând primele sale versuri în adolescență. Influiențele folclorului s-au simțit în creațiile sale timpurii, dar apogeul scrierilor sale s-a produs în perioada vieneză, când a început colaborarea cu revista „Convorbiri literare”.
Pe parcursul carierei sale, Eminescu a abordat o gamă variată de teme, precum mitologia, folclorul și filozofia, reușind să îmbine aspectele universale cu cele naționale. Celebra sa creație, poezia, a pătruns adânc în sufletul românilor, reflectând frumusețea limbii române și cultura națională. Printre cele mai cunoscute versuri se numără pasiuni pentru natura românească și nostalgii pentru locurile natale, cum ar fi lacurile și pădurile, redate cu un lirism aparte.
Eminescu a rămas profund conectat cu tradiția și istoria României. A participat la Congresul și Serbarea de la Putna, omagiind astfel figura lui Ștefan cel Mare, alături de alți intelectuali de seamă, precum Ioan Slavici și A.D. Xenopol. De asemenea, mentorul său, Titu Maiorescu, a avut un rol crucial în susținerea carierei sale literare.
Un aspect remarcant al operei lui Eminescu este diversitatea stilului său. Pe lângă poezie, el a scris și proză, iar traducerile sale demonstrează versatilitatea sa ca autor. Publicistica sa a abordat teme variate, în special politice, ceea ce a adus un aport considerabil la dezbaterile intelectuale ale vremii.
Eminescu a lăsat în urma sa aproximativ 40 de volume de manuscrise, iar dintre acestea, șapte sunt dedicate realizării unui Dictionar de rime. Criticul literar Marin Bucur a evidențiat importanța acestei lucrări, relevând pasiunea poetului pentru limba românească. Lucrările sale reflectă o profundă înțelegere și apreciere a bogăției lexicale a limbii, incluzând influențe din diverse culturi și epoci.
Așa cum subliniază academicianul Ioan-Aurel Pop, limba română este un organism viu care se adaptează continuu prin îmbogățiri de vocabular și expresie. Eminescu rămâne, astfel, un simbol al identității culturale românești, iar opera sa va continua să strălucească în literatura și cultura universală.
Muzeul Secuiesc al Ciucului se pregătește să organizeze, între 20 martie și 20 aprilie, cea de-a doua ediție a Transylvanian Design Week. Potrivit informatiahr.ro, sub tema "Noul Ev Mediu", expoziția principală va analiza legătura dintre patrimoniul cultural și creațiile contemporane.
Într-o atmosferă de melancolie și reflecție profundă, poetul Ionel Simota a lansat recent volumul său de versuri intitulat „Pietrele care nu tac”, publicat la Editura Eurocarpatica în Sfântu Gheorghe, în anul 2024. Citează publicația informatiah.ro, acesta aduce în prim-plan o experiență meditativă ce combină teme religioase, nostalgice și apocaliptice.
Pentru a marca sosirea primăverii, Biblioteca Municipală "George Sbarcea" din Toplița a organizat o expoziție intitulată „Mărțișoare... și nu numai”, care va fi deschisă publicului până vineri, 7 martie.
Dragobetele, cunoscută și ca "Capul primaverii", este o sărbătoare românească tradițională ce marchează începutul primăverii, conform calendarului popular. Aceasta este celebrată în diverse regiuni ale țării, având denumiri variate, cum ar fi "Cap de Primăvară" în județul Harghita.