Update 9 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Jocurile cu măști reprezintă obiceiuri străvechi, cu rădăcini pastorale, care se desfășoară în perioada sărbătorilor de iarnă. Conform informațiilor de pe informatiahr.ro, "Jocul Ursului" se numără printre cele mai cunoscute dintre acestea și continuă să fie practicat în multe sate, dar și în orașe, în special în Moldova. Activitatea are loc între ajunul Crăciunului și ajunul Anului Nou, fiind realizată de o ceată de urători.
Ceata urătorilor care aduce "ursul" este formată din persoane deghizate în urs, ursari, fluierari și toboșari, fiecare având un rol specific. Aceștia contribuie la magia tradiției și aduc un strop de bucurie comunității. Recent, "Jocul Ursului" a fost observat pe străzile din Miercurea-Ciuc și Toplița, demonstrând astfel influența acestui obicei în județul Harghita, datorită legăturilor cu Moldova.
În mitologia românească, ursul este considerat un simbol al protecției și al norocului. Există credințe populare care spun că un nou-născut, dacă este uns cu grăsime de urs la prima spălare, capătă forța și norocul acestui animal. Tradiția continuă și astăzi, cei care suferă de boli fiind adesea afumați cu părul de urs, un ritual menit să alunge suferința.
De asemenea, în trecut, ursii erau utilizați pentru a trata durerile lombare. Mircea Eliade sublinia că ceremonii asemănătoare sunt întâlnite și în Balcani, iar în România, aceste ritualuri au loc în perioada celor 12 zile dintre Ajunul Crăciunului și Bobotează. La început, ele erau legate de întoarcerea periodică a morților și includeau măști de animale precum calul, capra sau ursul.
Astfel, "Jocul Ursului" rămâne o parte importantă a tradițiilor populare românești, continuând să emoționeze și să impresioneze atât prin semnificația sa profundă, cât și prin spectacolul său vizual.
Muzeul Secuiesc al Ciucului se pregătește să organizeze, între 20 martie și 20 aprilie, cea de-a doua ediție a Transylvanian Design Week. Potrivit informatiahr.ro, sub tema "Noul Ev Mediu", expoziția principală va analiza legătura dintre patrimoniul cultural și creațiile contemporane.
Într-o atmosferă de melancolie și reflecție profundă, poetul Ionel Simota a lansat recent volumul său de versuri intitulat „Pietrele care nu tac”, publicat la Editura Eurocarpatica în Sfântu Gheorghe, în anul 2024. Citează publicația informatiah.ro, acesta aduce în prim-plan o experiență meditativă ce combină teme religioase, nostalgice și apocaliptice.
Pentru a marca sosirea primăverii, Biblioteca Municipală "George Sbarcea" din Toplița a organizat o expoziție intitulată „Mărțișoare... și nu numai”, care va fi deschisă publicului până vineri, 7 martie.
Dragobetele, cunoscută și ca "Capul primaverii", este o sărbătoare românească tradițională ce marchează începutul primăverii, conform calendarului popular. Aceasta este celebrată în diverse regiuni ale țării, având denumiri variate, cum ar fi "Cap de Primăvară" în județul Harghita.